Anul ăsta, așteptăm sărbătorile din mai. De când braduțul de anul trecut a fost luat de vânt de pe balcon, așteptam cu mare nerăbdare să îmi cumpăr altul și să îl împodobesc.

presimt că voi deveni un holiday freak..dar ăsta e doar începutul, vom vedea pe parcurs.
Anul trecut, în caz că am uitat să spun a fost o lună decembrie magică. Am reușit să finalizez procesul de cumpărare a casei. A fost excepțional să primesc copiile cheilor și să semnez un car de acte. A fost un cadou peste măsură de așteptat. Apoi Moshul F. mi-a făcut o surpriză și mi-a cumpărat un brăduț de poveste, accesorii și instalații și le-a montat împreună cu spiridușul tati în apartamentul înfrigurat și plin de cutii. Unde mai pui că sub el era și un cadou. A fost un moment Kodak, să stai cu familia în jurul bradului, cu geci, căciuli și mănuși, cu instalația în priză de la etajul 1, cu un prelungitor de zeci de m.

Eheii…și lunile au trecut, treptat, treptat apartamentul s-a umplut, a căpătat o formă și o personalitate și acum iată-ne din nou în decembrie.

Întrucât de Paște am rămas cu înstinctul de a merge acasă la părinți am stabilit că începând de acum sărbătorile se vor petrece în noul “acasă”.

Abia aștept..sunt agitată,am o tonă de idei, am liste peste liste, rețete peste rețete, idei de decorat, cadouri de cumpărat (deși pe majoritetea deja le luasem încă din noiembrie), petreceri de dat, prăjituri de copt și ornat și sentimente speciale de trăit.

Vreau să fie o tradiție ca în fiecare an să fie o petrecere de Crăciun la noi acasă, să avem o masă cu tot felul de bunătăți făcute în casă și să fie un apartament decorat, vesel și cald. Vreau să se simtă spiritul sărbătorilor așa cum se simțea atunci când eram copii, cu miros de portocale și scorțișoară, cu crenguțe de brad decorate cu roșu și auriu și cu veselie, căldură și prietenie.

Vă urez tuturor o lună de poveste și un an nou înfloritor și plin de dorințe împlinite !

ȘI uite așa…până nu mă conving că e toamnă de-a binelea, nu știu ucm să mă îmbrac, intuiția și instincul mi se închid complet și eu mă trezesc mereu cu garderobă nepotrivia la plimbare. Fie îmi ascult instincul și mă îmbrac gros, caz în care mor de cald și se uită lumea lamine că la babă Dochia cum decartez cojoace, fie mă îmbrac “că de septembrie/început de toamnă/sezon/din obișnuință” și atunci tremur de frig, simț miros de paracetamol și îmi vine să mă duc peste urs în bârlog numai să găsesc puțină căldură, și apoi ajung acasă, mă ustură față de căldură, simț răceli cum mă cuprind și mă dor carnea și oasele de atâta tremurat.

Aș vrea să îmi șoptească cineva, cum se cade să mă îmbrac dimineață. Busu mă minte mereu, nu nimerește vremrea de nicio culoare, eu stau într-o zonă deschisă, mai la țara în câmp și oricum e foarte frig și vânt mereu, iar eu sunt friguroasă și mereu tind să supraestimez frigul de afară și să mă îmbrac mult prea gros.

Mi-aș dori un calendar zilnic în care să fie poze de haine, să știu și eu cu ce mă îmbrac, să nu mai trec prin astfel de dileme.

NU recunosc ca de fapt vreau :
ciocolta
reviste glossy de 2 lei pline cu barfe
sa ma incrunt la trecatorii de pe strada, sa ii palmuiesc, si sa le strig cuvinte urate
sa reprosez tot ce ma deranjeaza, cand si cui vreau eu
sa tip la toti,
sa beau litri de cafea,
sa imi arunc telefoanele la gunoi
sa vin frigul si sa stau in casa sub patura