Interviul de angajare – un alt punct de vedere

Disclaimer: Ma adresez din proprie experienta, unor rookies in privinta interviurilor, a relatiilor profesionale si vorbesc din punctul meu de vedere, nu din cel al unui profesionist, pentru ca mai mult de un semestru de optional Managementul Resurselor Umane, nu detin cunostiinte teoretice avizate.

Un aspect foarte important pe care multi il neglijeaza este reciprocitatea.
Pentru multi dintre cei care cauta un job, interviul de angajare este pur si simplu un hop pe care trebuie sa il treaca pana la a avea un venit stabil. Este lesne de inteles ca de aici apar multe probleme, de compatibilitate, de implinire, de cautare si de potrivire atat cu jobul cat si cu compania.

Trebuie avut in vedere faptul ca la un interviu nimeni nu este superior si cei doi interlocutori vorbesc de pe pozitii similare. Fiecare cauta sa gaseasca ce are nevoie in celalalt. Fiecare trebuie sa puna intrebari, sa poarte un dialog interactiv, sa stie ce cauta si sa spuna clar ce isi doreste.

E ca atunci cand mie imi e tare tare foarme dar in acelasi timp si pofta de dulceata de gutui. Si oricum as face ma intorc acasa cu un borcan de gem de prune. Ori negustorul m-a mintit si mi-a dat altceva, ori eu am acceptat compromisul, de foame.

Asa e si cu angajarile astea. Analogia merge in ambele sensuri. Angajatorul nu doreste sa fie mintit de candidat, in privinta competentelor si a experientei si se asteapta sa angajeze un om cu un anumit profil, pe care l-a cautat, selectat si in care a avut incredere. Nu ii place sa descopere 3 luni mai tarziu ca de fapt proaspatul angajat nu are atata experienta si nu stie sa se descurce atat cat a dat de inteles, pe unde se aduna si niscaiva nemultumiri si eventuale vociferari si there you go, nimeni nu e multumit cu gem de prune.

In ceea ce ii priveste analogia pe candidati, mot-a-mot ei sunt acel cautator de dulceata despre care vorbeam, caruia negustorul ii da un borcan frumos si ii spune ca e plin cu ce a vrut el, dar cand ajunge acasa isi da seama ca e cu totul altceva. Acuma, mergand mai departe in registrul asta imaginar, omu’ fiind lihnit s-ar fi multumit si cu gem de caise, doar de i-ar fi spus ca nu se gaseste ce cauta el si de ar fi stiu de la inceput ce cumpara, dar in situatia in care i s-a bagat pe gat ceva ce nu a cerut, indignare lui este complet justificata. Deci , un angajator iti spune despre cai verzi pe pereti, iti povesteste cum zboara unicorni prin paduri verzi si mananca miere cu lapte din nuferii de pe balta si cand ajungi acolo iti dai seama ca padurea e de fapt un arbust si ca a secat si groapa lacului nu numai lacul.

Luati aminte, de foarte multe ori personalul de HR are tendinta de a exagera lucrurile, de a fi politically correct in descrierea companiei unui outsider. Lucru care este de inteles, ca doar nu te astepti la interviu sa iti spuna cat de mult ai voie sa intarzii, cate tigari poti fuma, cat de mult dse barfeste la Marketing si daca e sau nu restrictionat Facebook. De aceea trebuie sa fiti foarte atenti, la mimica, la gesturi, la intonatie si sa puteti citi printre randuri in descriea oferita. (Asa cum ei sunt atenti la a voastra) La sfarsit, puneti intrebari punctuale, la care nu s-ar astepta si urmariti-le raspunsul acela spontan, pentru care nu beneficiaza de un discurs bine pregatit dinainte. Apoi puteti face comparatia cu ceea ce vi s-a spus anterior, cat a fost “poezie” si cat a fost real.

Cam atat pana acum, va doresc multa bafta si sper ca ceea ce am spus eu sa va fie util in obtinerea unui job POTRIVIT pentru voi !

Dieta – ep 3-9

Păi asaa, sa vedem  zilele 3-8 . Eram în grafic. Am început să mănânc ciorbiţe, pentru că mă cam săturasem de fructe şi salate. Îmi cumpărasem în ziua 2, 5 mini prăjituri ca să le am ca desert pentru prima săptămâna.
Va anunţ cu mândrie că ultima s-a uscat de nemâncata şi am aruncat-o aseară.
Daaaaaaaaaaaaar, alalteieri, o ducem pe colega A. la un suc, pentru a o vindeca de ziua extrem de proastă pe care o avusese, şi bineînţeles că vinul ars nu se bea pe stomacul gol, aşa că îşi comandă Ali Mic un sandviş de toată frumuseţea cu ceva cartofiori pe lângă.
Zic , asta e! Se mai întâmplă, o dată pe săptămâna…e acceptabil. După care, a doua zi,(mai exact ziua 8) se trezeşte, (tot ) A. că îi e foame şi să mâncăm o ciorbiţă. Eu, din exces de zel, zic :” nuuuuu stai aşa că îţi arăt eu unde şi cum se mănâncă bun şi ieftin!” şi plasez o comandă de meniu şniţel.
Toate bune şi frumoase, îmi vedeam eu de treaba mea, când la jumătatea mesei, îmi aduc aminte de faimoasa dietă, de faptul că mănânc şniţel, şi cartofi şi că beau Pepsi. Aşa că, ce-i făcut, făcut ramane,  am dat-o în bară şi am considerat ziua 8 şi seara 7 ca fiind o pauză , un concediu al stomacului departe de dietă.
Azi, în ziua 9,m-am reîntors la fructe, legume şi muuuultă apa ! aaa…şi am uitat să spun, că în weekend am renunţat la dulciuri, pentru a putea să beau Cola. Cam atât momentan despre alimentaţie.

Cu zen-ul e mai greu. Sunt agitată, nu mi s-au aliniat planetele, este o conjunctură nefavorabilă, mi s-a răstălmăcit chakra şi mi s-a deranjat feng-shuiul, aşa că dacă vă întorc câte-o replică de va las masca şi mă întorc cu spatele, sau dacă mă fac că nu va văd, sau cine mai ştie ce lucruri urâte, horoscopul meu de azi nu e bun. Toate s-au aliniat şi aliat deopotrivă pentru a-mi face in ciudă, şi pentru a-mi strica toate ploile. Numai că ploile sunt, in Bucureşti, dar nu la dieta mea.

Îmi cer scuze anticipat.

De citit nu am mai citit, nu mă spiritualizez, nu mă purific, că nu ţin post, nu mă spovedesc, deci nu ştiu cum aş putea să găsesc o stare de linişte interioară. E mai greu, sunt prea multe bârfe în jur, şi eu simt nevoie să le ştiu pe toate. Îmi pare rău, sper să reuşesc.

Nou proiect personal

Later EDIT : am dat gres pana acum dar nu ma dau batuta. Mai incerc … Run Forrest ! Run !!!

M-am hotarat zilele trecute sa nu mai barfesc.

Am rezistat 3 zile fara probleme. Desigur, aceste 3 zile le-am petrecut in compania unei persoane care deja stia tot si de la care stiam tot,  si cu care, practic, nu aveam ce barfi, dat fiind faptul ca eram impreuna, fara noutati.

Insa acum incepe greul. Iar ca sa imi continui initiativa, am rasfoit Google in cautarea unui sprijin.

Iata ce am gasit : (extras din Codul Bunelor Maniere, capitolul Conversatie : http://maniere.go.ro/conversatie.html)

Este permis sa vorbim despre prietenii care nu sunt de fata ? Sigur ca da, dar depinde cum o facem. Se stie ca despre cei care nu sunt de fata se vorbeste întotdeauna cu placere. Dar nu avem voie sa spunem nici mai mult nici mai putin decât daca ar fi de fata. Mai mult decât atât, este necesar sa le luam apararea împotriva denigratorilor. Interventia noastra ne va pune la adapost de orice calomnie, de orice bârfa.

A-i forfeca pe cei absenti este semnul lipsei de caracter chiar daca te ascunzi in spatele unui nevinovat: ” Hai sa bârfim un pic !”. În plus este un joc foarte periculos, caci informatia ajunge mai devreme sau mai târziu la cei în cauza. Stiind aceasta, înseamna sa fii total lipsit de inteligenta sa o faci, ca doar nu vrei sa ai dusmani de buna voie. Daca este vorba despre prieteni a-i apara devine o datorie de onoare. Abtineti-va sa le transmiteti penibila discutie, alimentând bârfa. Prietenii o vor afla oricum de la altcineva, iar daca nu, cu atât mai bine!

Sa limitezi conversatia la a vorbi despre altii este nu numai o impolitete, dar denota si lipsa de imaginatie. Sa faci mereu afirmatii ironice sau glume atât la adresa celor prezenti, cât si a celor absenti, nu dovedeste ca esti spiritual, ci prost crescut . Daca te-ai simtit bine intr-o societate, dar la proxima ocazie nu mai esti invitat, gândeste-te unde ai gresit, caci ai gresit in mod sigur.

Se poate întâmpla ca unul dintre amatorii de calomnii sau glume proaste sa va aleaga drept ascultator. In acest caz, exista o solutie pe cât de eleganta, pe atât de eficace si care nu necesita decât putin curaj. Sa chemati ” victima ” sa participe si ea la discutie ar fi o lectie ideala pentru bârfitori. Chiar daca sunteti rugat, nu va amestecati în certurile dintre parinti si copii, între îndragostiti sau intre prieteni. Ei se vor împaca in mod sigur iar dumneavoastra veti deveni tapul ispasitor.

5 greseli care apar in relatia mea si cum incerc sa le rezolv

Dupa un process indelung de gandire, am realizat ca de fapt problemele care apar in relatia mea sunt de fapt unele care apartin caterva mari domenii. Iata care sunt pentru mine acestea si cum incerc sa le rezolv. Multe din ele sunt foarte greu de indeplinit, si cu siguranta va dura destul de mult, dar atata timp cat am constientizat problema si am gasit solutia corespunzatoare, cred ca lucrurile sunt pe drumul cel bun.

1. Dorinta mea pentru apreciere. Sau altfel spus, pofta mea pentru recunoasterea meritelor. Cu toatea astea, el nu e asa de generos cu laudatul sau cu exprimarea sentimentelor, si asta ma face uneori sa devin nervoasa si sa ma simt neapreciata.

Am gasit o strategie. Inainte imi spuneam “ Ce surprins va fi cand va vedea ca am facut …”  sau “Ce fericit o sa fie cand va vedea ca am …” – apoi ma suparam cand observam ca el nu are o atitudine de apreciere corespunzatoare.  Acum imi spun ca fac lucrurile pentru eu vreau sa le fac. Si fiindca fac lucrurile pentru mine, el nu trebuie neaparat sa le observe si sa le complimenteze. Pare o abordare mai egoista, dar cred ca da rezultate mai bune.

2. Folosesc un ton repezit si rastit. Imi sare tandara repede si sunt foarte usor de iritat – iar prietenului meu nu ii place deloc atunci cand ma rastesc la el- lucru deloc surprinzator de altfel. . De aceea incerc sa imi controlez temperamental. Incerc pe cat posibil sa evit sa fiu prea flamanda sau sa imi fie prea cald. Incerc sa tin casa cat mai curata, pentru ca dezordinea ma face sa devin ursuza.Incerc sa imi controlez tonul vocii, pentru a fi vessel si deschis in loc sa fie nerabdator si invinovatitor. Confesiune : Nu am facut progrese prea mari in incercarile mele.

3. Ma infurii pe temperamentul lui. Asta este foarte, foarte greu. Desi am invatat ca nu poti schimba pe nimeni altcineva decat pe tine, nu reusesc sa renunt la ideea de a schimba la el lucrurile care nu imi plac, desi stiu ca nu se vor schimba, poate niciodata. Stiu ca nu il voi convinge prea usor sa imi raspunda la e-mailuri. Va continua sa fie dezordonat si ametit, si sa nu acorde o mare atentie detaliilor, ETC. Insa in loc sa ma enervez pe lucrurile astea, incerc sa imi amintesc cat de mici sunt aceste defecte, luand in considerare imaginea de ansamblu.

4. Tin scorul. Imi place sa tin evidenta lucrurilor. Intotdeana tin minte cine ce a facut. “ eu am facut curat, tu va trebui sa faci cumparaturi” – lucruri de genul asta. Am gasit doua modalitati de a preveni asta.

In primul rand, imi amintesc de fenomenul de supraestimare inconstienta, anume faptul ca in mod inconstient pretindem ca avem calitati sau contributii fata de ceilalti mai mari decat sunt ele in realitate. Asta are sens, intr-o oarecare masura, avand in vedere faptul ca suntem mult mai constienti de ceea ce facem noi, decat de ceea ce fac ceilalti.

Ma plang de faptul ca ma preocup de diverse lucruri organizatorice, dar trec cu vedere peste faptul ca el repara masina, sau duce gunoiul, lucruri pe care eu detest sa le fac. Este lesne de observat modul in care supraestimarea duce la resentimente si la un dimt acut dezvoltat al drepturilor. De aceea in loc sa cred ca “ sunt singura care se preocupa de …” incerc sa imi amintesc de lucrurile pe care nu le fac

In al doilea rand, incerc sa imi amintesc de o fraza pe care am citit-o candva pe un website, care spune ca “cine iubeste, nu calculeaza”. (St. Therese of Lisieux)

5. I take him for granted. Asa cum ignor cu usurinta lucrurile pe care el le face este si mai usor pentru mine sa uit uneori sa apreciez calitatile pe care le are si sa ma concentrez pe defectele lui. De exemplu, chiar daca eu folosesc un ton rastit de multe ori, el aproape niciodata nu face asta, si  lucrul asta este minunat. Incerc sa ma concentrez  pe lucrurile bune mai degraba, insa asta e mai usor de spus decat de facut J.

Acum la final, care sunt problemele din relatia voastra si care sunt strategiile pe care le abordati pentru a le rezolva.

Parerile voastre sunt incurajate si asteptate.